15 April 2014

Salut, ma chérie

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
(Bershka dress, Asos jacket, River Island and H&M jewelry)


Nu ştiu cum e la voi, dar la mine, de prin Martie, tot vară e. Cu sandale, cu rochii flu-flu, cu pălăriuţe, spate gol, d’astea. Mă doare la bască pe mine. Rochia asta mi-am cumpărat-o prin Februarie (la reducerile de iarnă) din Bershka, era ceva cu o mocangeală crâncenă (nu ştiu, 50-60 de lei sau ceva pentru o rochie lungă) şi văzând-o chiar LUNGĂ (deşi nu-s deloc vreo înaltă, am mereu problema asta cu rochiile maxi care nu-s deloc maxi, adică-mi ajung pân’ la glezne), am zis gata, tu mergi acasă cu mine să ne iubim vara asta! Că ce, că e aprilie, nu vară! :- @ A comentat lungana când am luat-o cu mine la Sibiu. Încă nu veniseră zilele alea nasoale cu ploaie şi deci n-am avut nici cel mai mic stres (sau frison) în a o purta cu sandale şi jacheta de piele pe umeri. Plus îngheţata de rigoare, ăf cors.

Şmenozeala aia cu pereţi dungaţi, albaştri, în caz că vă-ntrebaţi, este unul dintre cele mai mişto localuri în care am fost vreodată. Se numeşte Salut Café şi e o mare cuteoşenie de cafenea. E micuţă şi cochetă, colorată în dungi alb şi turcoaz, cu scaune albe şi mese cadrilate, iar podelele (n-am reuşit să pozez dar poate observaţi geamurile) sunt transparente şi au un fel de spaţiu interior unde sunt aşezate cufere, păpuşi, ceasuri şi alte obiecte de decor vintage. Mi-a plăcut mult acolo, aşa de mult că m-am milogit de duduia care servea, să mă lase să fac o poză în fotoliul ăla bengos. M-a lăsat săraca, m-a văzut că-s de la Bucureşti şi-a zis că hai, dă-te mare acuma c-ai poză cu fotoliu’. Trecem de awkwardness ul momentului, ahem. De preţuri nu vă zic, că-s grosolane. Prostia aia portocalie trebuia să fie nu ştiu ce cocktail fără alcool, cu suc de fructe şi gheaţă, numai că era ¾ gheaţă şi restul fruct. Plus 3 mere înfipte-n băţ. Am dat o căruţă de bani pe panaramă. Dar merită zic eu, măcar pentru ambianţă. Bine, şi ca să faci poză cu fotoliu' bengos.
Cafeneaua se găseşte pe strada Cetăţii (v-aşteptaţi?), unde sunt făcute majoritatea pozelor. Cele cu oraşul, pozat de sus, sunt făcute din Turnul Sfatului (poza 7, aia în care şedeam eu galeş şi priveam pe geam).

Frumos mă la ăştia.
Pin It

12 April 2014

The scent of lilacs

liliacos1 liliacos3 liliacos2 liliacos4a
(vintage Laurel jacket, H&M earrings, Oasap bag and C&A scarf)

Love the smell of fresh lilac in my home! They make the house smell divine and the colors are so beautiful. I went to the market a few days ago and bought three big bunches that now sit beautifully in a vase on my desk. I like looking at them, I find them inspirational and they make me smile… It’s been raining A LOT lately, even though it’s not that cold outside but still, the weather is depressing. So I do anything I can to keep my mood up: wear bright colors, eat chocolate (way to much chocolate), watch cartoons and make sure I have flowers in the house at all times.
My outfit is something I wore a few days as I went to pick my brother up from the train station. He came to visit these days and I couldn’t be any happier to have him here! I’ve been making a lot of pancakes since he arrived (I really don’t find any pleasure in cooking but apparently I make good pancakes) and we’ve been indulging in all sorts of sugary treats so you can imagine how high are my sugar levels at the moment. Anyway, I’m happy we’re spending some time together and can’t wait to go to my hometown next week, for the holidays…


First of all, ispravă: Duminica trecută parcă. Ruptă de oboseală că tocmai sosisem din excursie, mă gândesc pe la un 3 noaptea să-mi fac breton. Eu aveam breton cândva, tuns corect la coafor, dar cum n-am mai băgat niciun fel de foarfecă în păr de nişte mult timp (şi ar cam fi cazul, că mă scoate din sărite), s-a dus dracului tot bretonul şi-a ajuns să fie aşa o laţă care-mi stă pe ochi. Bon. Şi ce-am zis eu. Hai să-mi fac breton. Foarfecă am? N-am. O lamă, ceva? N-am nici d’aia dar parcă era o forfecuţă d’aia mică, de unghii, prin casă. Caut, o găsesc p’aia până la urmă şi mă duc la baie să purced întru ciopârţire. Am văzut eu nu ştiu ce tehnică pe youtube de faci pe dracu ghem dacă-ţi tunzi bretonul în direcţie inversă şi zic să mă iau după aia. În capul meu, chiar aveam senzaţia c-o să meargă. Şoc, da’ n-a mers. Am tăiat mai bine de o palmă lungime din el şi-a ieşit aşa, o chestie inegală de zici că-i chevron. Whatevaaaaa, bine că măcar nu-mi mai vine-n ochi.

În altă ordine de idei, de când am găsit fustele şi eşarfele alea la Sibiu, mi-a revenit serios apetitul pentru vintage/thrift. Nu pentru scotocit sau shopping în sine (deci nu dorinţă de nou am), cât pentru actualizare a pieselor pe care deja le am. Sacoul de pe mine e una dintre piesele astea, un Laurel vintage (Laurel e baby ul lu’ Escada), găsit în liceu. Vi l-am mai arătat şi înainte, e un preferat el aşa, care, ca orice vintage, merge cel mai bine lângă piese moderne. Par example, skinny jeans şi paporniţ trendy. Liliacu’ e clasic, bre. Era o duduie în peaţă care vindea lilac cu 2 lei buchetul. I-am luat şi eu vreo trei şi-am împuţit toată casa cu parfumul lor. La Buzău, avem în curte un liliac maaaaare în faţa bucătăriei iar mai încolo, pe alee, sunt plantate zambile, narcise, lalele, trandafiri…E o nebunie acolo pe sezon cald. Săptămâna viitoare mă duc şi eu acasă :D
O singură chestie am de zis: C-O-Z-O-N-A-C-I.
Atât.
Pin It

11 April 2014

La Sibiu se poartă fuste vărgate, colorate şi flori în piept

1 2 3 4 5 6 7 7q 8 9 10 11 12 13 14
(Potocaliu skirt, Stradivarius sandals, thrifted denim shirt, H&M flower broch, Oasap bag, River Island jewelry)


Când am fost la Rendez Vous, printre participante am avut-o şi pe  Cristina. Cristina de la Potocaliu, v-am mai povestit eu de ea. Că face chestii mişto, că e drăguţă şi simpatică şi amuzantă şi că mie îmi place tare de ea. Doh, e gemene ca mine!
Anyway, când a venit Cristina, era îmbrăcată cu fusta asta cu dungi. Mă rog, nu chiar asta, una la fel. Şi de când a intrat pe uşă, i-am zis să plece. Că nu suport aşa fuste oribile în aceiaşi cameră cu mine. Absolut hidosssssssss!* M-am holbat la fusta ei toată seara iar a doua zi, Duminică pe la 8 seara, îmi dădea mesaj să mă întrebe cât am în talie. Luni ne-am întâlnit. Eu. Ea. Şi fusta! Îmi făcuse şi mie una la fel. M-am bucurat maxim de ea şi am luat-o cu mine la Sibiu…

Asta am purtat în prima zi, după sosire. Deci Vineri. Probabil ştiţi că fiinţă mai friguroasă (sau care să vocifereze mai mult de frig) ca mine - nu prea există, însă chiar n-am îngheţat îmbrăcată aşa. A fost frumos zilele alea, chiar soare. Lumea era încă în cizme şi pufoaice dar eu mă simţeam minunat pe piciorul gol, cu dungata şi sandale. Btw, mi-am luat sandale de la Stradivarius; super comode astea! Am bătut aproape tot oraşul cu ele şi n-am avut nici pe dracu.
Oraşul e plin de monumente istorice. Cel puţin centrul, partea cea mai aglomerată şi mai frumoasă, e înţesată de clădiri jigărite, jerpelite, dărăpănate unele, cu obloane mari, colorate, şi acoperişuri “ochioase”. Străzile sunt pietruite (nu foarte friendly pentru thrill of the heel dar deh, sunt dispusă să accept sacrificiul) iar pe aleea principală găseşti tot felul de cafenele şi localuri unde ospătarii îţi urează zi fainăăăăă!   Chiar şi în zona asta centrală, e ticsit de second handuri. Acolo în Piaţa Mare (aia cu porumbei), e mişto de mers la Muzeul Brukenthal, de luat covrig învelit în ciocolată de la patiserul ungur/neamţ/dracu-să-l-cante-că-nu-vorbea-româneşte, de stat la cico la una dintre terase, sau chiar pe bănci, de vorbă cu porumbeii boschetari. Chiar şi în miezul zilei, când e relativ aglomerat, e o linişte plăcută acolo. Nu m-am cărat cu cărţi după mine dar sunt convinsă că poţi să stai ca un mare boss pe-o băncuţă acolo, să citeşti Sandra Brown. Şi nu-ţi zice nimeni nimic. Eventual mai vine câte-o dilie la tine să-i dai 50 de bani ca atât îi mai trebuie pentru medicamente. Ah, da. Şi s-ar putea să-şi cam bage ceva în mami a ta dacă nu-i dai. Shit happens, people.
Totuşi, dacă aveţi 50 de bani în plus, recomand să-i lăsaţi la nenea care cântă la chitară sprijinit de Super Mamma (asta e o reţea de fast food a lor iar ăsta de care vă zic eu, e chiar în centru, vis-à-vis de Zara – chill, n-am intrat; am avut interdicţie). Sau mai puneţi 2 lei 50 şi vă luaţi o îngheţată la cornet de la toneta din capătul străzii. Atenţie, e foarte posibil ca duduia care serveşte să vă salute, să vă mulţumească şi omg, chiar să vă zâmbească!

*Simţim ironia, da? Nu suntem cretini.

Pin It

10 April 2014

Obviously shoes

Chances are if you live in the civilized world, you already have the option to order online from Zara since a long time ago. For us Romanians, this was out of the question. Until last week. There was the website but we couldn’t order – extremely frustrating and obviously a pain in the ass. Anyway, last week Zara launched its new online shopping site for us too so that now we can be broke from the comfort of our home as well. Excellent news, you overpriced fashion. Anyway, to mark the debut, they sent a gift card to all the Romanian fashion bloggers to purchase something and test the new shopping platform before the official launch. Here is what I got:

Dacă urmăriţi sectorul de bloggăreală de feşăn, aţi văzut sigur poze cu un gift card alb de la Zara. Faza e că s-au lansat ăştia pe shopping online şi-n România, şi drept urmare, au trimis blogărilor cadou câte un gift card de 450 ron. Cu asta ne-am putut noi lua ce-am vrut de pe site înainte de deschiderea oficială. Acum două zile mi-a venit şi mie comanda (am plasat-o cu ridicare din magazin, având în vedere că săptămâna trecută Sibiu şi deci n-aveam cum s-o ridic).
 Ditai cutioaca.
box

Înăuntru, ambalate frumos în hârtie roz, alte două cutioace mai mici.

pink inside

Şi în ele, ghici ce. 

shoes

Iexact, încălţăminte. Ce dracu puteam eu să-mi iau altceva.
Una pereche sandale şi una pantofi. Very pretty, pantofii îi ochisem de mult (poate vă amintiţi că am scris despre ei de câteva ori şi chiar am zis că vreau să mi-i cumpăr) iar cu sandalele nude e o dragoste ceva mai recentă dar la fel de năbădăioasă.
Nudistele sunt tare comode şi purtabile, dar nenorociţii ăia dungaţi (la care am şi geantă) mă strâng la degete în draci. Mărimea e bună, nu aici e problema, dar vârful ascuţit e nenorocire pentru picior lat ca al meu. Ar trebui să mă vedeţi cum îi port cu şosete groase prin casă, să-i mai lărgesc.
Anyway, Zaro, trăiască familia ta, mulţam fain!


Obviously shoes. Covered with a cute pink wrapping paper.
It’s not like you were expecting something else from me, were you?

I got this pair of nude sandals, which is super comfortable and wearable and a pair of striped pointy shoes that match the bag I already have. I wrote about this pair before as it’s been on my wishlist for quite a while now. They are so pretty but incredibly painful in the toes area. I have wide feet so it’s very difficult for me to find pointy shoes that will fit without killing my already damaged feet. Still, I’m determined to wear them, which is why I’ve been wearing them around the house with thick socks, to stretch them out. Here’s hoping!
And yes, I do look ridiculous.

Pin It

09 April 2014

Ce mişto e la Sibiu!

Săptămâna trecută am fost vreo patru zile la Sibiu. Joi (plecare din Bucureşti), Vineri, Sâmbătă şi Duminică (întoarcere). Dacă mă urmăriţi pe Facebook, aţi văzut probabil ceva updateuri din şmenozeală acolo. Dacă nu, tengo poze cu duiumul. Chef de taifas s-aveţi.

1

Deci purced:
Ştiu că există fascinaţia asta cvasi-generală pentru Sibiu. Mai ales în cazul ăstora ca mine, sălăşluitori în Muntenia, unde basically ai câteva mini castele, nişte mult câmp, blocuri gri şi malluri. Mare fiţă, ce să zic. Eh, înţeleg pe deplin fascinaţia aia. Am mai fost eu la Sibiu şi înainte (de vreo 2 ori de fapt) dar n-am stat niciodată mai mult de câteva ore. O dată chiar am degerat în zăpadă la nişte multe grade Celsius pe minus fiindcă aveau Scorpions concert. Eram în liceu şi mersesem în excursie. Un frig de crăpau pietrele dar ne zbenguiam acolo în draci, doar veniseră Scorpionii octogenari! Anyway, cu fascinaţia. DA. Poate n-am fost eu prea mult prin zona aia şi astfel se explică, dar au fost momente când aveam senzaţia că nu mai sunt în România. Nu mă refer neapărat la chestii fizice, palpabile (omaga, cât de mult mi-au plăcut casele din zona centrală!), ci mai ales la oameni. Mi-a picat faţa când într-un magazin fiind (vă zic imediat şi ce magazin), doamna de la casă mi-a zis sărut mâna când i-am întins banii să plătesc. Zic…wtf?!? Eu sunt obişnuită cu d’alea clasice: priviri sictirite, ochi daţi peste cap, vânzătoare care se supără când le cer altă mărime,  tăcere la bună ziua, d’astea. C-o fi fost excepţie sau nu, femeia aia a fost tare drăguţă…Şi n-a fost singura.

2

Bon. N-am avut cum să plecăm cu maşina, deci Joi dimineaţa, bam bam, pe tren. 6 ore cu CFR. Decent. Am ajuns undeva în jur de 4 în Sibiu. Ne-am cazat undeva la 3 minute de mers pe jos de centru, într-o zonă foarte drăguţă şi liniştită, cu vedere la stradă. Şi la asta: 

3

HA! Cum aşa ceva? Vis-à-vis de mine? Mon Dieu, c’est un semn! (Ma rog, am intrat eu şi-n ăsta dar n-am gasit nimic acolo). 

4

Plin de second hand uri în Sibiu! În prima seară ne-am învârtit 4 ore prin oraş în căutarea unui local unde să mâncăm (şi care să nu fie în centrul istoric). În plimbare, l-am găsit pe acest blănos ochios cu nas pupabil:

4a

Am vrut să cuţu cuţu la el, dar a urlat ca un disperat pân-am plecat de acolo. Bine mă, pupă-te singur. No pupic for you.

4b4c

Am găsit treijdămii dă sh uri dar restaurante ioc. Până la urmă tot în centru am ajuns, la Casa Frieda:

5

Mâncare bună dar nu grozavă. Şi scumpă. 

6 7

Sigur că la cât de lihniţi eram, n-a mai contat halul în care era faţa de masă şi apucăturile grosolane ale grupului de la masa de vis-à-vis. Cu faţa am rezolvat, ăia în schimb au făcut o gălăgie de speriat cât am stat acolo.

Aia în poză (desertul, boss; chestiile alea două cu beţe înfipte în miez) era îngheţată cu nu ştiu ce şmenozeală de ananas. Bună dar nu la fel de bună ca îngheţata de la tonetă, luată de pe stradă. 

8

Am mâncat la îngheţată d’asta de-am spart, era genial de bună, în simplitatea ei aşa. Cu zmeură, cu mere, cu ciocolată, cu vanilie, cu caramel, cu ce vrei. Excelentă.

9

Am vizitat pe cât de mult posibil cam tot ce se putea. Ne-am cocoţat în Turnul Sfatului, unde pentru 2 lei biletul, puteai vedea asta:

10

Asta de mai jos e o poză făcută pe Strada Cetăţii. Foarte mişto zona aia, cu 2 cafenele geniale, un muzeu şi o sală de spectacole (pe sală o chema Thalia, dar nu mai zicem, că e penibilă conotaţia).

11 12 13

Mă vedeţi, mă vedeţi? :D Am un catralion de poze sa v-arăt, deocamdată vă mai zic de cameră şi second handuri:

14 15

Uhm, da. Balaban în pat. Ăla era patul. V-aşteptaţi? Foarte mare şi comod patul, foarte drăguţă cazare. Şi foarte bună pizza. Iar peste drum, second hand. Am intrat acolo, n-am găsit nimic. În schimb, am mai intrat în alte 2-3 second handuri (şi-mi pare ATÂT de rău că n-am fost în mai multe!) şi am găsit următoarele: 2 fuste de piele, una maro şi una mov din cea mai fină piele ever!, o curea aurie, şiiiiiii două eşarfe Hermes. Eram OMG, cum Hermes?!?! Şi două! Le-am cumpărat instant. Într-unul dintre sh urile astea s-a întâmplat treaba cu sărut mâna când am cumpărat fusta. Mi se luase grav pofta de thrifting după rateurile recente de la sh urile din Buzău dar am zis să intru, c-auzisem că ăştia la Sibiu au chestii mişto…Nimic mai adevărat. Fustele îmi sunt mari şi trebuie modificate amândouă dar la cât sunt de frumoase, nici nu mai contează . 

16

Botoşi cu ciucurei not included în experienţa second hand :D Hai că vă mai povestesc şi mâine.

Pin It
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...